Despre ” Călăul lui Dumnezeu ” ?!!

Oamenii spun multe despre oameni. Unii vorbesc de bine alții de rău.
Felul în care îi percepem pe cei de lângă noi, poate determina uneori căderea lor… sau poate ridicarea.
Depinde de caracter.
Um om călit, de suferințe și de umilințe, ajunge să fie indiferent la vorbele celor din jur, astfel reușind să se concentreze pe ceea ce contează cel mai mult pentru el.
Un om care nu e obișnuit cu durerea, suferința sau umilința, atunci când este vorbit de rău, poate pune multe la suflet și într-un final să sufere cumplit.
La exterior zâmbește și face eforturi să pară ok, sau neafectat, dar în suflet poate fie extrem de consumat șii să sufere foarte tare.
Oamenii se împart în aceste două categorii.
Ambele, într-o primă fază sau etapă din viața lor, se luptă pentru a avea o imagine bună în fața celor din jur. Eforturile sunt maxime. Unii apelează la măsti, la chestii artificiale sau de suprafață și fac orice pentru ca cei din jur să aibă o părere bună despre ei.
Alții sunt indiferenți și nu le pasă de imaginea lor. Există și categoria asta.
Sunt oameni cărora le-a fost lovită sau știrbită imaginea prin vorbe umilitoare, prin bârfe și prin tot felulde situații jenante, atfel ajungând la situația mai sus menționată. La situația în care ajung să nu le mai pese de părerile celorlalți.
Dacă iei o bâtă și lovești pe cineva puțin câte puțin, în același loc, să zicem la mână, vei realiza că acolo unde lovești se face la un moment dat o întăritură. Pielea devine mai tare și lovitura nu mai are același efect ca atunci când nu era tare.
Loviturile ne fac mai tari uneori. Mai experimentați, mai previzibili, mai experimentați. Ceea ce credem în prima fază că este un eșec sau o lovitură care ne aduce multă durere, în realitate poate fi pentru cei cu caractere tari un avantaj pe termen lung.
Suferi acum, dar cunoști sentimentul acelei experienșe și in timp te înveți să îi faci față.
Un om care a fost lovit constant și a sufeit umilințe si tot felul de stări urâte datorită celor din jur, la rândul lui, va putea face la fel față de ceilalți.
Un astfel de om, nu poate să mai judece sau să mai gandească de rău despre un om, chiar dacă acesta ar greși. Aici apre mai multă compasiune, sau mai multă înțelegere. Un astfel de om ajunge să caute soluții, în loc să arunce cu cuvinte de ocară care ar putea să fie fatale pentru unii.
În anumite contexte din lume, au fost oameni care nu au putut face față rușinii, umilinței, durerii sufletești cauzate de bârfe sau de acțiuni ostile din partea celor din jur. Au fost cazuri în care s-a ajuns la sinucidere sau la o retragere totală care a dus la o singurătate sau o izolare antisocială vizibilă.
De fiecare dată când rostim cuvinte cu tentă de agresare la dresa unui om , chiar vinovat fiind, putem distruge un om, un suflet, putem ruina o familie, putem sa distrugem toate calitățile bune din acești oameni.
Fiecare cuvânt rostit la adresa cuiva, poate face mult bine sau mult rău.
Ironia face că oamenii care agresează verbal alți oameni, sau care judecă chiar pe cei vinovați, sunt și ei vinovați de alte chestii la rândul lor.
Frumusețea în toată chestiunea discutată până acum este următoarea:
În timp ce oameni bisericoși, judecă pe cei vinovați cu multă ostilitate și uneori ură, sunt cu Biblia în mână, dar nu în suflete, sau cu cuvintele Bibliei pe buze, dar nu în faptele lor, în acest timp Isus cristos vine și spune exact opusul a ceea ce fac aceștia.
– Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni.
Ioan 8:15
Dacă aude cineva cuvintele Mele şi nu le păzeşte, nu Eu îl judec, căci Eu n-am venit să judec lumea, ci să salvez lumea.
Ioan 12:47
Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi.
Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura.
Matei 7:1-2
Spre exemplu:
O tânără creștină, celebră la vremea aceea în mediul evanghelic,
la un momentdat, a mers la Vocea României.
Asta se întâmpla într-o vreme în care biserica era mai strictă cu privire la asemenea acțiuni.
La câteva zile după apariția ei, pe rețelele de socializare au apărut din partea unăra care merg la Biserică tot felul de acuzații. Destul de multe comentarii. Dar mai deranjant, a fost să descopăr că au fost folosite cuvinte foarte urâte la adresa acestei persoane. Cuvinte scrise de oameni care în ochii lor se vedeau buni creștini, sau care pretindeau că sunt copii lui Dumnezeu. Nu au fost puțini cei care bârfeau, judecau, criticau și vorbeau vulgar la adresa ei.
Care a fost în esență greșeala ei?
A cântat afară din Biserică.
Pentru asta, “copii lui Dumnezeu” , au numit-o curvă, sau stricată, sau tot felul de cuvinte care au dus într-un final la pierderea acestei persoane.
De ținut minte, este că mulți ani, această fată cânta în casele tuturor creștinilor aproape. A adus mult bine și foarte mulți oameni au fost ridicați atunci când erau la pământ, datorită cântecelor care le cânta. Unii și-au salvat sufletele.
Dar când a făcut un gest cum ar acela că a mers să cânte afară din biserică, lucru care în opinia mea astăzi este chiar susținut de unele bisericii neoprotestante, nimeni nu a mai ținut cont că este totuși o persoană. Că este din rândurile Bisericii lui Cristos. Că este o ființă umană cu emoții și sentimente.
Chiar dacă un om ar greși, ceea ce face toată lumea, nu așa se progedează.
Le mai trebuia “creștinilor” care au aruncat în alții cu cuvinte și ocară, cu bârfe și umilințe și judecăți, doar un topor pentru ca să fie traba făcută până la capăt.
Când Biserica care ar trebui să aibă compasiune față de oameni, iertare și mai ales Dragoste, se comportă msemenea unui călău, pe bună dreptate oamenii nu au nici un motiv să creadă în predicile ei.
Să vedem ce zice Dumnezeu despre oamenii care greșesc:
– Nu judecaţi, şi nu veţi fi judecaţi; nu osândiţi, şi nu veţi fi osândiţi; iertaţi, şi vi se va ierta.
Luca 6:37
Aşadar, omule, oricine ai fi tu care judeci pe altul, nu te poţi dezvinovăţi, căci prin faptul că judeci pe altul, te osândeşti singur, fiindcă tu, care judeci pe altul, faci aceleaşi lucruri.
Romani 2:1
Şi crezi tu, omule, care judeci pe cei ce săvârşesc astfel de lucruri şi pe care le faci şi tu, că vei scăpa de judecata lui Dumnezeu?
Romani 2:3

Niciun comentariu

Lasă un răspuns